Despre ARS

În limita stocului disponibil de cărți, dorim să vă informăm că cei care își reînnoiesc calitatea de membru ARS pentru anul 2016 vor primi din partea Prof. Univ. Dr. Cătălin Zamfir un exemplar din cel mai recent volum coordonat de domnia sa ”Sociologia Românească: 1900-2010. O istorie socială.”  Îi rugăm pe cei care nu au primit deja cartea și sunt interesați să o primească, să ne comunice adresa de corespondență pentru expedierea volumului la e-mail-ul Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Pentru înscrierea sau reconfirmarea calității de membru al ARS pentru anul 2016, vă rugăm să completați formularul de mai jos cu datele personale și să-l expediați pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (împreună cu dovada achitării cotizației).

Cotizaţiile ARS sunt următoarele:
a) 150 lei/an pentru profesori universitari şi CP 1;
b) 100 lei/an pentru conferenţiari universitari şi CP 2;
c) 80 lei/an pentru restul cadrelor universitare, de cercetare şi practicieni.
d) 40 lei/an pentru doctoranzi la zi, care nu lucrează.

Cotizaţia anuală ARS poate fi achitată în contul*:

Asociaţia Română de Sociologie
BRD - Agenţia Piaţa Romană
Adresa: Bd. Magheru nr. 35, Bucureşti
Cont lei: RO53BRDE410SV41057884100

*Vă rugăm să specificaţi la depunere menţiunea "cotizaţie anuală ARS" pentru a identifica corect obiectul plăţii Dvs.

Asociaţia Română de Sociologie este o organizaţie nonguvernamentală fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, având ca scop fundamental afirmarea sociologiei ca ştiinţă şi profesie, precum şi afirmarea corpului profesional al sociologilor în viaţa ştiinţifică şi în viaţa publică.

Până la data de 15 mai 2010 se pot depune declaraţiile privind direcţionarea unei cote de 2% din impozitul pe venit către o organizaţie non-profit. Dacă doriţi să faceţi acest lucru către Asociaţia Română de Sociologie vă invităm să completaţi documentul ataşat.

Vă mulţumim!

Componența structurilor de conducere şi control ale ARS alese la Conferința din 25.10.2013:

Preşedinte: Prof. dr. Cătălin Zamfir, Membru Corespondent al Academiei Române

Vicepreşedinţi:
Prof. dr. Ilie Bădescu - Bucureşti
Conf. dr. Cornel Constantinescu - Piteşti
Prof. dr. Floare Chipea - Oradea
CS II dr. Silviu Totelecan - Cluj Napoca
Prof. dr. Stefan Buzărnescu - Timişoara
Prep. drd. Robert Prodanciuc - Petroşani
Prof. dr. Dumitru Otovescu - Craiova
Prof. dr. Silviu Coposescu - Braşov
Prof. dr. Elena Zamfir - Bucureşti
CS I dr. Dorel Abraham - Bucureşti
Prof. dr. Mihai Pascaru - Alba Iulia
Prof. dr. Ştefan Cojocaru - Iaşi
Conf. Dr. Sergiu Bălțătescu - Red. Şef Sociologie Românească

Secretar General: CS II Octav Marcovici

Secretari executivi:
Dr. Eugen Glăvan
Drd. Dana Ioana Naghi

Cenzor: Prof. dr. Livius Manea

Trezorier: (de stabilit in Consiliul ARS, ianuarie 2014)

Membri in Biroul Executiv ARS:
Prof. dr. Cătălin Zamfir, preşedintele ARS
3 vicepreşedinţi stabiliţi de Consiliul ARS (ianuarie 2014)
Prof. dr. Ioan Mărginean, coordonatorul Forumului Metodologic
Prof. dr. Dan Banciu, coordonatorul Comisiei de Etică
CS II Octav Marcovici, secretarul general al ARS

STATUTUL ASOCIAŢIEI ROMÂNE DE SOCIOLOGIE

 

Cap.I: DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1
Asociaţia Română de Sociologie, denumită mai jos Asociaţia, este organizaţie nonguvernamentală fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, având ca scop fundamental afirmarea sociologiei ca ştiinţă şi profesie, precum şi afirmarea corpului profesional al sociologilor în viaţa ştiinţifică şi în viaţa publică. Asociaţia continuă şi dezvoltă tradiţiile valoroase ale sociologiei româneşti.
Asociaţia Română de Sociologie se constituie prin asocierea liber consimţită a sociologilor şi a altor specialişti implicaţi în studierea ştiinţifică a vieţii sociale, precum şi a unor organizaţii de profil interesate.
În cadrul Asociaţiei pot fi constituite secţiuni ştiinţifice, sucursale şi filiale teritoriale, conform intereselor şi dorinţelor unor grupuri de membri, în condiţiile prevăzute de lege, ele beneficiind de sprijinul Asociaţiei în desfăşurarea activităţii. 

Art. 2
Asociaţia Română de Sociologie are sediul în Bucureşti, str. 13 Septembrie  nr. l3, sector 5, Secretariatul funcţionând în cadrul unităţii de învăţământ sau de cercetare care îşi asumă asigurarea condiţiilor necesare.
Schimbarea sediului Asociaţiei se hotărăşte de către Consiliul Asociaţiei şi va face obiectul unei notificări la instanţa care a dispus înregistrarea, în condiţiile prevăzute de lege.

 

Cap.II: OBIECTIVE ŞI ACTIVITĂŢI

Art. 3
Asociaţia Română de Sociologie are următoarele obiective de ordin general:
a) susţinerea şi promovarea afirmării sociologiei, ca ştiinţă şi profesie, orientate spre cunoaşterea sistematică a realităţilor sociale din ţara noastră;
b) sprijinirea participării sociologilor la raţionalizarea acţiunii sociale prin:

  • oferirea unor informaţii şi cunoştinţe de specialitate diferitelor organizaţii şi instituţii cu caracter guvernamental, în vederea fundamentării deciziilor în domeniul lor de activitate;
  • promovarea prin mijloace ştiinţifice şi susţinerea unor forme de acţiune socială, în cadrul diferitelor comunităţi şi grupuri;

c) sprijinirea formării specialiştilor în sociologie în cadrul învăţământului superior de profil, precum şi promovarea sociologiei ca disciplină de studiu pe diferite trepte de învăţământ (liceal, postliceal, universitar, postuniversitar, doctorat);
d) susţinerea activităţilor destinate difuzării informaţiilor şi cunoştinţelor sociologice în diferite medii sociale şi profesionale, în viaţa publică şi culturală a ţării, inclusiv prin realizarea de evaluări privind starea societăţii româneşti şi mersul reformei, analiza problemelor majore cu care se confruntă populaţia, oferirea de explicaţii şi propuneri pertinente;
e) sprijinirea acţiunilor având ca scop ridicarea continuă a standardelor ştiinţifice şi profesionale ale membrilor asociaţiei;
f) sprijinirea exercitării profesiei de sociolog în organizaţii de muncă, corespunzător pregătirii şi utilităţii sociale a sociologilor;
g) susţinerea şi urmărirea principiului ca exercitarea profesiei de sociolog să aibă la bază o specializare ştiinţifică corespunzătoare;
h) sprijinirea specializării sociologilor cu merite deosebite în activitatea profesional-ştiinţifică, inclusiv prin facilitarea accesului la burse de studii în străinătate;
i) militarea pentru asigurarea autonomiei cercetării sociologice, în raport cu orientările şi interesele diferitelor organizaţii, instituţii şi grupuri sociale;
j) promovarea cooperării ştiinţifice internaţionale în domeniul sociologiei.
k) susţinerea, în colaborare cu Asociaţia Română de Asistenţă Socială, a Revistei de Asistenţă Socială
l) colaborarea cu asociaţiile profesionale din domenii relevante pentru cercetarea şi acţiunea socială.

Art. 4
În vederea realizării scopurilor sale, Asociaţia organizează următoarele activităţi:
a) sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, dezbateri;
b) editarea unor publicaţii de specialitate;
c) acordarea de diplome, premii şi alte stimulente, celor care s-au remarcat în activitatea sociologică;
d) avansarea unor propuneri Academiei Române şi altor foruri ştiinţifice, în vederea premierii celor mai valoroase lucrări;
e) schimburi de publicaţii şi de experienţă cu sociologi şi alţi specialişti din străinătate, cu asociaţii şi organizaţii internaţionale şi naţionale de profil, participarea la manifestări internaţionale cu caracter sociologic;
f) acordarea de sprijin sociologilor români, membri în organizaţii sociologice internaţionale;
g) afilierea Asociaţiei la organizaţii sociologice internaţionale.
h)    susţinerea şi promovarea realizării de traduceri, antologii şi alte publicaţii în limbi străine
i)   Asociaţia editează revista Sociologie Românească, revistă naţională de sociologie. În asigurarea producerii revistei, Asociaţia poate colabora cu o instituţie de învăţământ/ cercetare cu profil sociologic/ editură care contribuie la funcţionarea Asociaţiei prin susţinerea realizării Revistei. Director al revistei este preşedintele Asociaţiei. Revista prezintă anual un raport Consiliului şi Conferinţei Asociaţiei.

Art. 41
Toţi sociologii, cetăţeni români sau colaboratori cu comunitatea sociologică românească, au acces deplin la toate facilităţile oferite de Asociaţie Sociologilor din România:

  • să participe la activităţile organizate/ patronate de Asociaţie;
  • să participe la dezbaterile publice organizate de Asociaţie exprimându-şi opiniile lor în deplină libertate;
  • să facă propuneri/ critici pentru îmbunătăţirea activităţii Asociaţiei;
  • să solicite să devină membru al Asociaţiei, îndeplinind condiţiile prevăzute de statut.

Art. 5
Asociaţia elaborează şi urmăreşte respectarea "Codului deontologic al sociologului".

 

Cap.III: MEMBRII ASOCIATIEI

Art. 6
Pot deveni membri ai Asociaţiei persoane care aderă la statut, plătesc taxa de înscriere şi cotizaţia stabilite şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) sunt absolvenţi cu diplomă ai învăţământului superior sociologic, chiar dacă, prin consecinţa reorganizărilor, actul de absolvire nu menţionează explicit acest fapt,
b) sunt absolvenţi ai altor institute de învăţământ superior dar au desfăşurat activitate sociologică recunoscută ca atare sau cercetări sociale de interes sociologic;
c) sunt instituţii sau organizaţii cu personalitate juridică specializate în învăţământul şi/sau cercetarea de profil socio-uman.

Art. 7
În calitate de membri asociaţi, pot fi primiţi sociologi din alte ţări, precum şi studenţi la sociologie.
Studenţii având calitatea de membri asociaţi au toate drepturile şi obligaţiile membrilor Asociaţiei, mai puţin dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei, dreptul de a paticipa cu vot deliberativ la luarea deciziilor şi obligaţia de a plăti cotizaţie.

Art. 8
Personalităţi marcante ale sociologiei din România şi din alte ţări pot primi titlul de membru de onoare al Asociaţiei.

Art. 9
Membrii Asociaţiei au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei;
b) să participe cu vot deliberativ la luarea deciziilor în organele de decizie ale Asociaţiei în care sunt membri potrivit statutului sau hotărârilor Conferinţei;
c) să fie informaţi asupra activităţii Asociaţiei, să-şi exprime opinia şi să facă propuneri;
d) să primească Buletinul informativ şi celelalte publicaţii editate de Asociaţie, în condiţiile stabilite de Biroul Executiv, în funcţie de potenţialul financiar al acesteia;
e) să se bucure de sprijinul Asociaţiei în tot ce întreprind pentru afirmarea sociologiei ca ştiinţă sau profesie.
f) membrii ASR au dreptul de a participa la toate activităţile/ programele organizate de Asociaţie, să participe la conferinţele ASR şi să exprime liber opinii, critici, propuneri pentru activitatea Asociaţiei. La activităţile care solicită taxe de participare, pot beneficia de reduceri sau scutiri. Au dreptul de a vota la toate activităţile ASR care presupun votul. Votul poate fi realizat direct, în scris sau prin alte mijloace de comunicare (telefon, e-mail etc.). Ei pot delega reprezentanţilor organizaţiilor locale votul lor şi exprimarea opiniilor lor.

Art. 10
Membrii Asociaţiei au următoarele îndatoriri:
a) să respecte Codul deontologic al profesiei de sociolog;
b) să plătească taxa de înscriere şi cotizaţia stabilite de Consiliul Asociaţiei;
c) să participe la Conferinţele Asociaţiei şi la lucrările organelor de conducere şi control în care au fost aleşi;
d) să contribuie la realizarea obiectivelor Asociaţiei.

Art. 11
Membrilor Asociaţiei care nu-şi îndeplinesc îndatoririle prevăzute în prezentul statut li se poate retrage calitatea de membru prin hotărârea Conferinţei, cu 2/3 din voturile celor prezenţi, la propunerea Consiliului sau a Biroului Executiv, sesizat în acest sens de unii membri.
Neplata din culpă a cotizaţiei stabilite de Consiliul Asociaţiei, până la termenul stabilit de acesta, atrage după sine pierderea calităţii de membru al Asociaţiei.

Art. 12
Titlul de membru de onoare este acordat de Conferinţa Asociaţiei, iar între sesiuni de către Consiliul acesteia, cu confirmarea ulterioară de către Conferinţă.

 

Cap.IV: ORGANELE DE CONDUCERE ŞI CONTROL ALE ASOCIATIEI

Art. 13
Organele de conducere şi control ale Asociaţiei sunt:

  1.     Conferinţa Asociaţiei;
  2.     Consiliul Asociaţiei;
  3.     Biroul Executiv
  4.     Cenzorii sau Comisia de cenzori, în funcţie de numărul de membri înregistraţi.

Art. 14
Conferinţa este organul suprem al Asociaţiei. Ea se convoacă în sesiune ordinară de către Biroul Executiv, o dată la doi ani şi este statutar constituită dacă participă majoritatea membrilor Asociaţiei.
Pentru motive deosebite, Conferinţa se convoacă în sesiune extraordinară de către Biroul Executiv, din proprie iniţiativă sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total de membri.

Art. 15
Conferinţa Asociaţiei are următoarele atribuţii:
a) dezbate problemele activităţii Asociaţiei şi stabileşte strategia activităţii acesteia;
b) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Asociaţiei, Consiliul Asociaţiei, cenzorii sau Comisia de Cenzori, după caz, secretarul general al Asociaţiei şi doi secretari executivi, pe o perioadă de patru ani;
c) adoptă şi modifică statutul Asociaţiei cu 2/3 din voturile celor prezenţi.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Conferinţa Asociaţiei adoptă hotărâri, prin consens sau cu majoritate simplă de voturi; votul se poate exprima direct sau, în situaţii justificate, prin corespondenţă (fax sau e-mail)
Hotărârile Conferinţei se semnează de preşedinte şi de secretarul general.

Art. 16
Consiliul Asociaţiei stabileşte strategia activităţii Asociaţiei în intervalul dintre Conferinţe.
Consiliul Asociaţiei se compune din 17 membri, inclusiv membrii Biroului Executiv, se întruneşte în şedinţe plenare de două ori pe an, lucrează valabil în prezenţa a jumătate plus unul din membrii săi şi are următoarele atribuţii:
a) stabileşte măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferinţei;
b) alege trezorierul Asociaţiei, cu respectarea cerinţelor legale privind calificarea;
c) aprobă programele anuale de activitate şi bugetele de venituri şi cheltuieli, la propunerea Biroului Executiv;
d) recunoaşte constituirea secţiunilor ştiinţifice şi a filialelor teritoriale ce funcţionează în cadrul Asociaţiei;
e) numeşte consiliile de conducere şi colectivele de redacţie ale revistelor "Sociologie românească" şi "Romanian Journal of Sociology". Consiliul revede din 4 în 4 ani Colegiul de redacţie al Revistei Sociologie Românească şi compoziţia redacţiei.
f) analizează principalele procese şi tendinţe din societatea românească şi adoptă documente de evaluare ce vor fi făcute publice prin grija Biroului Executiv;
g) hotărăşte înfiinţarea unor unităţi specializate pentru studierea proceselor şi tendinţelor din societatea românească.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Asociaţiei adoptă hotărâri, prin consens sau cu majoritate simplă de voturi; votul se poate exprima direct sau, în situaţii justificate, prin corespondenţă (fax sau e-mail)
Hotărârile Consiliului Asociaţiei se consemnează într-un registru special, sub semnătura preşedintelui şi a Secretarului General.

Art. 17
Biroul Executiv al Asociaţiei se compune din preşedintele Asociaţiei, 3 vicepreşedinţi desemnaţi de Consiliul Asociaţiei, secretarul general, coordonatorul Forumului Metodologic şi coordonatorul Comisiei de Etică şi Deontologie.
Biroul Executiv se întruneşte trimestrial, lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi, a preşedintelui sau a unui vicepreşedinte desemnat de acesta, şi are următoarele atribuţii:
a) aduce la îndeplinire hotărârile Conferinţei şi ale Consiliului Asociaţiei;
b) urmăreşte îndeplinirea programelor anuale de activitate ale Asociaţiei şi asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
c) exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile Asociaţiei ca persoană juridică;
d) sprijină editarea revistelor de sociologie şi asigură editarea altor publicaţii ale Asociaţiei.
e) îndeplineşte orice alte atribuţii decurgând din lege, din Statut sau din hotărârile Conferinţei sau Consiliului Asociaţiei.
f) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Biroul Executiv al Asociaţiei adoptă decizii, prin consens sau cu majoritate simplă de voturi; votul se poate exprima direct sau, în situaţii justificate, prin corespondenţă (fax sau e-mail).

Art. 18
Comisia de cenzori se compune din trei membri; comisia alege pe unul dintre membri în funcţia de preşedinte. Cenzorii sau, după caz, Comisia de cenzori verifică corectitudinea gestiunii patrimoniului Asociaţiei, cel puţin o dată pe an, prezentând rapoarte în faţa Consiliului şi a Conferinţei Asociaţiei.
Cenzorii sau, după caz, Comisia de cenzori au acces liber şi direct la toate actele care angajează patrimoniul Asociaţiei.

Art. 19
Asociaţia este reprezentată în relaţiile cu autorităţile publice, cu alte organizaţii neguvernamentale, cu membrii săi şi cu terţe persoane fizice prin preşedinte sau vicepreşedintele desemnat de acesta.

 

Cap.V: PATRIMONIUL ASOCIAŢIEI

Art. 20
Patrimoniul Asociaţiei se constituie din:
a) taxele şi cotizaţiile plătite de membri;
b) vânzarea publicaţiilor Asociaţiei;
c) încasări pentru servicii de specialitate prestate terţilor;
d) donaţii, subvenţii, legate şi alte drepturi constituite în favoarea sa, în condiţiile legii. 

Art. 21
Fondurile băneşti ale Asociaţiei se păstrează în conturi bancare, pe numele acesteia.
Actele care angajează plăţi se dispun de preşedintele Asociaţiei iar documentele aferente se semnează de către acesta şi de către trezorier sau secretarul general.

Art. 22
În limita veniturilor realizate, Asociaţia realizează cheltuieli pentru:
a) organizarea acţiunilor de promovare a sociologiei;
b) procurarea de cărţi, reviste şi alte materiale documentare;
c) activităţi de reprezentare şi secretariat;
d) întreţinerea sediului, dotarea si funcţionarea Secretariatului;
e) plata personalului tehnic;
f) editarea publicaţiilor proprii;
g) stimularea activităţii ştiinţifice în domeniul sociologiei şi sprijinirea acţiunilor organizate de Consiliul Asociaţiei;
h) alte cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor Asociaţiei.

 

Cap. VI: DISPOZIŢII FINALE

Art. 23
Regulile privitoare la dizolvare şi lichidare sunt cele stabilite de lege.

Art. 24
Dispoziţiile prezentului statut se completează cu normele legale în materie.

Art. 25
Prezentul statut a fost adoptat de către Conferinţa de constituire a Asociaţiei, la data de 3 martie 1990 şi modificat prin hotărârea Conferinţei din 30-31 mai 1997, apoi prin hotărârile nr. 1 şi nr. 2 ale Conferinţei Asociaţiei din 23 mai 2009, apoi prin Hotărârea Conferinţei din 25 octombrie 2013. Ultimele modificări privesc art. 16 şi art. 17 din Statut şi sunt evidenţiate cu caractere îngroşate.

 

Preşedinte,                                                                                       Secretar General

Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir                                                           Octav Marcovici

Programul pe patru ani al A.R.S. cuprinde următoarele obiective:

Considerăm că misiunea Asociaţiei se desfăşoară pe trei direcţii:

1 Să militeze prin toate mijloacele pentru cristalizarea unui spirit de solidaritate şi colaborare în comunitatea sociologilor.

2 Să promoveze profesia de sociolog, prin asumarea responsabilităţii noastre a sociologilor pentru societatea românească.

3 Să consolideze conştiinţa de sine a comunităţii noastre sociologice.

 

Pentru realizarea acestei misiuni, Consiliu A.R.S. propune pentru următorii 4 ani următoarele proiecte care nu pot fi realizate decât prin participarea tuturor sociologilor:

1. Va promova un spaţiu de comunicare al comunităţii sociologilor. Prin:

a. Revista Sociologie Românească, revistă a Asociaţiei, să-şi sporească calitatea şi să deschidă un spaţiu de dezbatere a problemelor de interes pentru comunitatea sociologică. Să identifice posibilitatea de a pune revista on-line pentru a oferi oportunitatea dezbaterilor în timp real.

b. La revista Sociologie Românească se adaugă şi revista Romanian Journal of Sociology, revistă comună a Institutului de Sociologie şi a Asociaţiei. Din 2008 această revistă a fost preluată pentru tipărire de către Editura Academiei Romane, şi a şi apărut numărul 1-2/ 2008. Revista are două apariţii pe an, în prezent pregătindu-se nr. 1/2009.

c. Să susţină site-ul Asociaţiei ca instrument de informare rapidă a evenimentelor semnificative.

d. Să colaboreze cu toate revistele de sociologie pentru a promova valorile comunităţii academice.

2. Va organiza, odată la 2 ani, o conferinţă naţională a sociologilor, în parteneriat cu o instituţie gazdă.

3. Reactualizarea Codului deontologic al sociologilor, adoptat la Conferinţa din 1990.

4. Proiectul "Sociologia românească după 1944". Acest proiect are ca obiectiv coagularea conştiinţei de sine a comunităţii sociologice. Deja după 2 ani de muncă, cu participarea largă a tuturor sociologilor activi publicistic, au fost definitivate bazele de date şi dorim să elaborăm o largă gamă de studii pe această temă. În 2 ani se vor publica câteva volume pe această temă. Proiectul va fi găzduit pe revista on-line Inovaţia socială (www.inovatiasociala.ro).

5. Proiectul "Misiunea sociologiei româneşti". Se va elabora un document, pe baza unei dezbateri publice, pe tema misiunii şi responsabilităţii sociologiei româneşti. Unul dintre produsele acestei dezbateri va fi propunerea unor criterii de evaluare a producţiei sociologice româneşti.

6. Program "Deschiderea unei discuţii asupra problemelor fundamentale ale societăţii româneşti şi a direcţiilor de ieşire din criza societăţii româneşti – sărăcie, delincvenţă, alienare politică, romi/ ţigani, migraţie etc."

7. Proiectul "Sociologia cucereşte instituţiile şi profesiile. Sociologii practicieni". Vom stimula constituirea unui grup care să clarifice poziţia sociologilor practicieni: unde lucrează, ce fac ei, ce poziţii profesionale ocupă, cum văd ei contribuţia sociologiei în diferitele activităţi profesionale.

8. Proiectul "Diversificarea aplicaţiilor sociologiei". Vom lansa o dezbatere asupra experienţelor de dezvoltare practică a învăţământului universitar, masteral şi doctoral.

9. Va promova, pe toate căile, participarea sociologilor români la programe internaţionale; va susţine creşterea contribuţiei sociologiei româneşti la dezvoltarea sociologiei mondiale.

10. Instituirea unor premii ale Asociaţiei pentru cea mai bună carte/ cel mai bun studiu, cel mai bun proiect de schimbare socială proiectată. Un premiu special va fi acordat pentru debut: prima carte/ primul studiu. Se va constitui un juriu compus din mai multe instituţii care va elabora criteriile de evaluare. Acestea vor fi făcute public/ supuse discuţiei şi vor sta la baza selecţiei premiilor.
11. Stimularea constituirii unor consorţii inter-instituţionale pe teme majore ale sociologiei.

12. Proiectul "Metoda departamentalizării". Vom încuraja constituirea unor „departamente" tip consorţii care să reunească sociologii interesaţi pe diferite teme care să ofere un spaţiu de schimb de opinii, dar şi de elaborare a unor lucrări colective. Un exemplu: constituirea Forumului metodologic. Sau organizarea unei dezbateri pe tema Analiza socială.

13. Se va încuraja organizarea unor dezbateri tematice periodice (de preferinţă semestrial) cu participarea reprezentanţilor mass-media. În acest fel va creşte vizibilitatea comunităţii sociologice şi va oferi un spaţiu de intercunoaştere a specialiştilor.
14. Program "Promovarea sociologiei şi a „imaginaţiei sociologice" în învăţământul liceal şi universitar". Vom constitui un premiu pentru cel mai bun manual liceal de sociologie.

15. Program "Stimularea implicării mai accentuate a sociologiei în elaborarea şi evaluarea politicilor sociale".

16. Stimularea participării sociologilor în dezbaterile din mass-media, inclusiv prin introducerea unor programe de difuzare a sociologiei.

Asociaţia Română de Sociologie a apărut în 1990 într-un moment de relansare entuziastă a sociologiei. Comunitatea sociologilor, ce mai rămăsese din perioada anilor '60-'70 după desfiinţarea ei oficială, era, în acel moment, foarte restrânsă.

La prima Conferinţă a A.R.S. după 1989 s-a formulat sarcina prioritară a Asociaţiei: de a reprezenta comunitatea sociologilor şi de a sprijini dezvoltarea instituţională şi ştiinţifică a comunităţii sociologilor. Acum, după 20 de ani de la relansarea sociologiei româneşti, putem înregistra câteva succese importante.

Cea mai importantă contribuţie a A.R.S. a fost constituirea revistei Sociologie Românească, reluând tradiţia sociologiei antebelice, fondată de Dimitrie Gusti. De la început ea şi-a afirmat vocaţia sa naţională, de revistă reprezentativă a întregii comunităţi sociologice.

Întemeiată de Asociaţie, revista Sociologie Românească a devenit cea mai importantă revistă a întregii comunităţi sociologice şi realizată cu sprijinul multor instituţii şi a unor membri marcanţi ai comunităţii academice: Institutul Social Român condus de Rectorul Universităţii Bucureşti, profesorul Ion Mihăilescu, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Institutul de Sociologie. A fost publicată, totodată, şi Romanian Journal of Sociology.

A doua realizare: construcţia instituţională a sociologiei şi asistenţei sociale. În această perioadă, aproape în toate universităţile din România s-au înfiinţat secţii de sociologie şi asistenţă socială: 10 secţii de sociologie în universităţile de stat şi încă 3 în universităţile particulare. Chiar în ianuarie 1990 s-au reînfiinţat secţiile de sociologie la universităţile din Bucureşti, Cluj, Iaşi. În următorii ani s-au înfiinţat secţii de sociologie la alte universităţi: Timişoara, Oradea, Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Bacău, SNSPA (Bucureşti), Craiova, Constanţa.

Secţiile de asistenţă socială, datorită cerinţei de specialişti, s-au înfiinţat în peste 15 universităţi. În 1990 s-au reînfiinţat secţiile de asistenţă socială la Universităţile Bucureşti, Cluj, Iaşi. În următorii ani s-au înfiinţat secţii la alte universităţi: Timişoara, Oradea, Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Bacău, Craiova, Suceava, Constanţa, Târgu Jiu.

Pe linia tradiţiei gustiene a fost iniţiativa sociologilor de reconstruire a asistenţei sociale. Opţiunea fundamentală de la început a fost ca noua profesie de asistenţă socială să activeze în colaborare cu sociologia, dezvoltându-se într-o direcţie aplicativă, atât la nivel naţional – politicile sociale – cât şi la nivel local prin dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială. Putem să ne mândrim că, în 1990, România a fost prima ţară fostă socialistă care a reînfiinţat asistenţa socială.

Au fost înfiinţate, în cadrul Academiei Române, două instituţii prestigioase de cercetare: Institutul de Sociologie şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. La acestea s-au adăugat Institutul Social Român, condus de Rectorul de atunci al Universităţii din Bucureşti, regretatul profesor Ion Mihăilescu, alte instituţii academice, private, centre de cercetare în cadrul universităţilor.

O atenţie specială a fost acordată dezvoltării cercetării sociologice, sporind spectaculos obţinerea de granturi de cercetare. Trei domenii au fost prioritate: cercetarea problemelor societăţii româneşti, politicilor sociale şi integrarea în mişcarea sociologică internaţională. Sociologia s-a implicat activ în sistemul public atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, dezvoltând parteneriatul său cu instituţiile publice şi private. În acest fel, sociologia românească a răspuns la misiunea nobilă formulată de Dimitrie Gusti, devenind totodată o „sociologie a naţiunii". Sociologia românească a făcut paşi importanţi de a se pune în slujba naţiunii, comunităţilor, a oamenilor. Vocaţia sa umanistă a fost mereu o constanţă a preocupărilor sale.

Dezvoltarea colaborărilor internaţionale, în diferite forme, a fost o preocupare constantă. În procesul iniţial de relansare a sociologiei s-a stimulat specializarea, mai ales a tinerilor, la universităţi occidentale de prestigiu. S-au dezvoltat programe comune de cercetare cu instituţiile mondiale (UNICEF, UNDP, Banca Mondială); ulterior, integrarea în programele Uniunii Europene. Participarea la congrese şi conferinţe internaţionale, în limitele fondurilor disponibile, s-a amplificat, precum şi dezvoltarea de parteneriate în programe de cercetare cu colegii din alte ţări. În acest moment România dispune de o infrastructură de specialişti sociologi şi asistenţi sociali larg difuzată în teritoriu.

A treia direcţie a fost cucerirea instituţiilor sau, în termeni mai exacţi, cucerirea lumii profesiilor. Sociologia a depăşit dilema tradiţională:să se dezvolte ca o disciplină strict academică, orientată spre cercetare fundamentală, sau să devină o paradigmă sociologică larg diversificată prin aplicaţiile ei. A devenit clar că „piaţa muncii" are nevoie de specialişti practic în toate domeniile social-economice.

Introducerea, din anul 2000, la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, a direcţiilor de specializare s-a dovedit o opţiune corectă. Această orientare se conturează şi în alte universităţi. S-a oferit astfel un sens practic absolvenţilor noştri şi a crescut interesul pentru profesia de sociolog. Totodată,pătrunderea sociologilor în instituţii a crescut receptivitatea acestora pentru nevoia de competenţă sociologică.

Diversificarea orientării practice s-a accentuat la nivel de master. Cele mai populare programe de master sunt cele care oferă, cu o pregătire sociologică, deschideri pentru cele mai importante domenii ale profesiilor practice.

În fine, s-a dovedit de succes şi deschiderea programului doctoral. În ultimii ani, doctoratul s-a dezvoltat pe două direcţii distincte: un doctorat de formare de cercetare sociologică menit să confere o nouă fază a formării specialiştilor şi un doctorat care poate fi definit ca „interdisciplinar": deschis pentru specialişti din diferite domenii, precum medicină, administraţie publică, comunicare, ştiinţe politice, drept, inginerie, teologie, armată etc. Acest doctorat multidisciplinar nu conferă neapărat specialiştilor din domenii „ne-sociologice" o profesie de sociolog, ci o dezvoltare a propriei lor specializări prin adoptarea unei viziuni şi metodologii sociologice; dezvoltarea „imaginaţiei sociologice" în largi sfere de specialităţi. Desigur, aşa cum se întâmplă în întreaga lume, unii doctori în sociologie, veniţi din alte domenii, pot să dezvolte prin activitatea lor paradigma sociologiei practice. A fost o politică de doctorat a deschiderii interdisciplinare, şi nu a închiderii.

Obiectivul a fost, deci, sociologizarea profesiilor.

Un obiectiv distinct a fost acela de a difuza o „imaginaţie sociologică" în învăţământul preuniversitar. Eforturi deosebite, dar cu rezultate încă modeste, au fost făcute pentru integrarea sociologiei în învăţământul liceal. S-a reuşit, totuşi, ca studiul sociologiei în liceu să fie inclus în clasele de „istorie-ştiinţe sociale" şi de filologie, ajungându-se la un cuantum de 8 procente dintre elevii de liceu, ceea ce este încă prea puţin.

Pentru elevii care studiază în clasa a XI-a Sociologia, au fost editate tot la insistenţele A.R.S. două manuale de sociologie. Din 1996 s-a obţinut organizarea anuală a Concursului Şcolar Naţional de către Minister la disciplina Sociologie (anul acesta a avut loc a XIV-a ediţie). La primele ediţii au fost acordate premiile Asociaţiei.

Învăţământul sociologic trebuie generalizat atât la nivelul liceal, cât şi la cel universitar. Reducerea nivelului primei trepte a facultăţilor la 3 ani la cele mai multe facultăţi a făcut ca sociologia să dispară, practic, din învăţământul universitar. Cursurile de sociologie reuşesc să supravieţuiască doar în sistemul de inginerie. Dar şi aici este nevoie de extindere. Obiectivul nu constă doar în organizarea de cursuri de sociologie specializată, ci, mai mult, prin creşterea imaginaţiei sociologice în întregul proces de învăţământ.

Este încă mult de făcut în difuzarea publică a rezultatelor sociologice şi a modului de gândire sociologic.

A cincea direcţie o reprezintă implicarea sociologiei în procesul de dezvoltare a societăţii româneşti. Sociologia a început să devină o resursă importantă a funcţionării societăţii noastre. Implicarea sociologiei în problematica societăţii româneşti a conferit inevitabil sociologiei noastre un accentuat profil românesc: realitatea societăţii noastre a devenit obiectul predominant al programelor de cercetare. Am face un scurt inventar al implicării sociologiei noastre în dezvoltarea societăţii româneşti.

La nivel global: sociologii s-au implicat în special în sfera politicilor sociale. Unele grupuri de sociologi au adus o contribuţie importantă în dezvoltarea instituţională şi a opţiunilor de politică socială, în dezvoltarea de programe sociale la nivel naţional, precum şi în reforma diferitelor sectoare: sistemul de învăţământ superior şi în managementul cercetării; în mod special au sprijinit pe colegii asistenţi sociali în reconstruirea sistemului de asistenţă socială. Primele cursuri şi tratate de politici sociale au fost introduse în facultăţile de sociologie. Se pare că şi aici România a avut un avans faţă de celelalte ţări foste socialiste.

Analiza marilor probleme ale societăţii româneşti: sărăcia, problemele populaţiei de romi/ ţigani, migraţia, problematica satului, delincvenţa, situaţia copiilor etc. Se dezvoltă o nouă orientare de „analiză socială".

De remarcat angajarea în programe de dezvoltare socială proiectată. Implicarea în programele concrete de soluţionare a problemelor sociale şi de dezvoltare socială a fost dublată de contribuţii la cristalizarea teoretică şi metodologică a paradigmei proiectării dezvoltării sociale. Putem nota consolidarea capacităţii sociologilor şi asistenţilor sociali în ceea ce se numeşte tot mai mult „sociologie constructivă".

Nu trebuie ignorată nici funcţia critică a sociologiei. Sociologia are o vocaţie de analiză critică a problemelor societăţii româneşti, a opţiunilor politice şi a funcţionării sistemului instituţional al societăţii noastre. Putem aprecia reţinerea sociologilor de a se angaja în critici superficiale şi distructive. Critica sociologică a fost completată cu abordarea constructivă.

O preocupare specială a fost acordată promovării conştiinţei de sine a comunităţii sociologice. Este de apreciat proiectul iniţiat de profesorul Cornel Constantinescu de omagiere a personalităţilor sociologiei româneşti prin Simpozioanele în cadrul cărora se lansează sub egida A.R.S. volumele din Seria ,, Profiluri sociologice". Această iniţiativă a Asociaţiei a fost începută în anul 2000 şi a ajuns la a X-a ediţie.

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a lansat în 2007 un larg consorţiu inter-instituţional de analiză a sociologiei româneşti după 1944. Prima fază, constituirea unui set de baze de date a fost deja, în mare măsură, finalizat.

Să mai cităm încă o importantă iniţiativă: organizarea anuală (în ziua de 9 mai) a Simpozionului Naţional „Satul românesc, trecut, prezent, viitor" de obicei într-o localitate cercetată în perioada interbelică de Şcoala Gusti: Ediţia I - Bogaţi - 9 mai 2008, ediţia a II-a Rociu (plasa Dîmbovnic) – 9 mai 2009 . Filiala Argeş îşi propune continuarea celor două proiecte iniţiate de ea: publicarea volumelor de omagiere şi a Simpozioanelor „Satul românesc, trecut, prezent, viitor". Mai pot fi citate şi alte asemenea iniţiative.

Text afiliere

Asociaţia Română de Sociologie este o organizaţie nonguvernamentală fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, având ca scop fundamental afirmarea sociologiei ca ştiinţă şi profesie, precum şi afirmarea corpului profesional al sociologilor în viaţa ştiinţifică şi în viaţa publică.