După două zile de dezbateri ştiinţifice intense....

Conferinţa „România după 20 de ani: schimbări şi probleme sociale. Calitatea vieţii, încotro?" s-a încheiat de curând şi poate fi considerată un succes. În cadrul a trei secţiuni plenare, desfăşurate în Aula Academiei Române, interesul participanţilor a fost captat de o serie de prelegeri variate şi interesante. In sesiunea de deschidere au luat cuvântul domnul profesor Cătălin Zamfir, doamna ministru Elena Udrea, domnii profesori Cristian Sorin Dumitrescu, Florin Gheorghe Filip, Mircea Ciumara şi Franc Valeriu. A doua sesiune a reunit dezbateri privind riscurile şi provocările societăţii româneşti în următorii 5 ani, prin contribuţiile domnilor profesori Cătălin Zamfir, Ioan Mărginean, Dan Chiribucă, Vladimir Pasti şi a doamnei profesor Elena Zamfir. În cea de-a treia secţiune, privind rolul sociologiei în societate, au luat cuvântul domnii profesori Ilie Bădescu, Traian Rotariu, doamna profesor Floare Chipea, domnii profesori Nicu Gavriluţă şi Sergiu Bălţătescu.

Vă prezentăm comunicările susţinute la conferinţă cu menţiunea că, din motive tehnice, alocuţiunile doamnei ministru Elena Udrea, prof. Corina Dumitrescu şi prof. Franc Valeriu vor fi postate ulterior.

Prof.dr. Cătălin Zamfir (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii)

Prof.dr. Traian Rotariu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca)

Prof.dr. Mircea Ciumara (Institutul Naţional de Cercetări Economice)

Conf.dr. Dan Chiribucă (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca)

Prof.dr. Ioan Mărginean (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, partea a I-a)

Prof.dr. Ioan Mărginean (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, partea a II-a)

Prof.dr. Ioan Mărginean (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, partea a III-a)

 

Conferinţa poate fi considerată un succes şi prin prisma participării foarte largi de care s-a bucurat. Au fost înscrise 189 de lucrări în 14 secţiuni acoperind o varietate semnificativă de teme, de la veniturile şi consumul populaţiei, schimbarea valorilor sociale, migraţie, politici sociale în asistenţa socială şi până la problema multiculturalismului. Numărul participanţilor s-a ridicat la 134, dintre care 101 din afara Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Deşi nu poate fi cuantificat, beneficiul principal al conferinţei a constat fără îndoială în schimburile intense de idei şi în îmbogăţirea experienţei ştiinţifice a fiecărui cercetător prin confruntarea cu teorii şi descoperiri ştiinţifice noi. Nu în ultimul rând, conferinţa a contribuit la creşterea solidarităţii în comunitatea ştiinţifică din România şi la întărirea reţelelor de colaborare profesională între diferite institute de cercetare din ţară.