1. Violenţă şi criminalitate în societatea românească. Realitate şi percepţie socială. Moderatori: Prof. univ. dr. Dan Banciu (Universitatea din Bucureşti), CȘ. III, Dr. Ecaterina Balica (Institutul de Sociologie),
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Secţiunea îşi propune să realizeze o evaluare a celor mai semnificative probleme legate de evoluţia fenomenelor de violenţă şi criminalitate în societatea românească, accentul fiind pus pe etiologia, controlul şi predicţia acestora în vederea identificării unor soluţii de prevenire socială. Principalele aspecte ce se vor a fi dezbătute în cadrul acestei secţiuni se referă la: dinamica şi evoluţia fenomenului de criminalitate în România, în ultimii ani, evoluţia sistemului de sancţiuni şi pedepse, ca şi a regimului de executare a acestora în instituţiile penitenciare, violenţa domestică (familială), violenţa în şcoli, violenţa în sport şi pe stadioane, violenţa stradală, violenţa în penitenciare, criminalitatea juvenilă, criminalitatea urbană şi rurală, criminalitatea comisă de femei, criminalitatea informatică, reacţia socială faţă de criminalitate, precum şi percepţia publică faţă de fenomenul de violenţă şi criminalitate. Pentru acest motiv, în cadrul secţiunii sunt, de preferat, acele comunicări care prezintă rezultatele unor cercetări concrete efectuate de către diverse institute şi universităţi sau organizaţii non-guvernamentale din ţară şi străinătate.
2. Identitate şi interculturalitate în spaţiul social European. Moderatori: Prof. Univ. Dr. Ştefan Buzărnescu (Universitatea de Vest din Timişoara), Lect. Dr. Melinda Dincă (Universitatea de Vest din Timişoara),
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Secţiunea îşi propune să exploreze analitic impactul paneuropenizării asupra crizelor identitare generate de globalizare, inclusiv în cazul ţărilor nou aderate la UE.
3. Economia socială în România. Moderatori: Prof. univ. dr. Floare Chipea (Universitatea din Oradea)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
, Prof. univ. dr. Elena Zamfir (Universitatea de Vest din Timişoara), CȘ. II Dr. Sorin Cace
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Secţiunea îşi propune să includă contribuţii ale specialiștilor în legătură cu identificarea valenţelor pozitive ale promovării economiei sociale pornind de la filosofia clasică, ideile 4
socialiștilor utopici şi până la modelele de întreprinderi sociale moderne, promovate în ţările europene. Pot fi prezentate de asemenea studii privind bune practice în construirea întreprinderilor de economie socială în România sau în alte ţări europene sau analize şi cercetări vizând evaluarea politicilor de incluziune socială a grupurilor de persoane dezavantajate prin intermediul economiei sociale.
4. Accesul la educaţie. Moderatori: Conf. Dr. Adrian Hatos (Universitatea din Oradea)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
, CȘ. III Gabriela Neagu (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Anii '80 au însemnat pentru educaţie anii marilor schimbări: o mai eficientă gestionare a resurselor alocate sistemelor de învăţământ, completarea dimensiunii cantitative cu una de natură calitativă, identificarea măsurilor de suport pentru categoriile de populaţie vulnerabile pentru a le facilita accesul la educaţie şi menţinerea lor o perioadă cât mai lungă de timp în sistem etc. Aplicarea acestor soluţii nu a fost posibilă în România anilor '80 datorită contextului politic.
După trei decenii ne confruntăm cu aceeaşi problemă – criza economică - criză, care nu a ocolit nici educaţie. Cum reacţionează România, acum când nu mei este constrânsă politic? Cât de mult au ajutat măsurile aplicate acum 30 de ani sistemele de învăţământ din celelalte state europene? Ce strategii pregătesc celelalte ţări pentru a depăşi situaţia actuală? Sunt câteva din întrebările la care ne propunem să găsim un răspuns împreună, în cadrul acestei secţiuni din conferinţă, alocată educaţiei.
5. Calitatea vieţii şi progresul social. Moderatori: CȘ. II Dr. Iuliana Precupeţu (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
O calitate înaltă a vieţii populaţiei ar trebui să constituie scopul eforturilor de dezvoltare socială şi ar trebui să dea măsura progresului social. Aceasta este o idee fundamentală a paradigmei calităţii vieţii, împărtăşită de multă vreme de către cercetătorii domeniului.
Criza economică recentă a făcut vizibile problemele sistemelor de măsurare a creşterii economice şi progresului social bazate pe indicatori economici. Plecând de la acest fapt, Raportul Stiglitz a adus în discuţie incapacitatea indicatorilor economici de tipul PNB de a releva în mod corect progresul social şi a recomandat ca sistemele de măsurare să treacă de la măsurarea producţiei economice la măsurarea bunăstării populaţiei.
În acest context, secţiunea îşi propune să răspundă la următoarele întrebări: Ce ne spun indicatorii de calitatea vieţii despre progresul social al României în ultimii 20 de ani? Cum putem descrie situaţia şi evoluţia principalelor domenii ale calităţii vieţii: ocuparea sănătatea, locuirea, mediul politic, mediul înconjurător, educaţia, serviciile sociale, familia şi relaţiile interpersonale, timpul liber, stilurile de viaţă, bunăstarea subiectivă? În ce fel pot colabora sociologia şi economia pentru a măsura şi înţelege în mai mare măsură progresul social? 5
6. Diversitatea de gen în structurile de putere şi pe piaţa muncii. Moderator: Conf. Dr. Ana Maria Georgescu (Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Secţiunea are în vedere o problematică legată de prezenţa feminină şi implicarea femeii în forţa de muncă salariată şi în structurile de putere ale societăţii româneşti. Studiile de gen pot dezvolta o tematică diversă: Promovarea diversităţii de gen în management, în politică şi viaţa publică; Prezenţe feminine pe piaţa muncii. Studii comparative; Plafonul de sticlă sau femeile în poziţii de decizie; „Leadershipul" – în ce măsură teoriile includ şi femeile manager?; Probleme ale dezvoltării carierei managerial/politice feminine; Promovarea diversităţii de gen în viaţa publică la nivelul UE; Femeia între carieră şi familie; Provocările femeii politician, manager, decident.
7. Statul social vs statul asistenţial. Moderator: Prof. Univ. Dr Elena Zamfir (Universitatea de Vest din Timişoara/ICCV), CȘ III. Dr. Daniel Arpinte (Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii)
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
România, considerată în mod cu totul nejustificat un stat asistenţial, are cel mai scăzut nivel al cheltuielilor publice sociale și cele mai mici alocări pentru asistenţă socială la nivelul Uniunii Europene, fapt ignorat atunci când este argumentată povara suportului pentru programelor de asistenţă socială. De-a lungul anilor, în asistenţa socială din România au mai fost vehiculate o serie de soluţii bazate pe experienţa limitată a decidenţilor politici sau a evaluării eronate a capacităţii sistemului de a integra astfel de schimbări, scopul fiind limitarea intervenţiei statului și a resurselor alocate pentru asistenţă socială. Pe fondul tendinţei generale de reducere a cheltuielilor bugetare, asistenţa socială a revenit în atenţia guvernanţilor actuali prin adoptarea unui cadru legislativ care vizează reducerea cheltuielilor, apreciate ca fiind iraţionale. Secţiunea își propune evaluarea impactului politicilor actuale din asistenţa socială, analiza tendinţelor în asistenţa socială la nivel european, identificare direcţiilor majore și a principalelor surse ale dezvoltării asistenţei sociale.