The "European Data Laboratory for Comparative Social Research – EUROLAB" is pleased to invite application for one month research visits. Individual researchers may apply for support to access the EUROLAB for maximum one month between September 2012 and December 2012. GESIS covers travel costs (economy class, up to 500 Euro) and accommodation. The deadline for applications is 15th of April 2012. An international selection panel will evaluate the applications on a competitive basis. The applications will be assessed depending on the on scientific merit.

EUROLAB is a research infrastructure for comparative social research, which offers on-site services to the scientific community. EUROLAB supports research projects with a comparative focus, facilitates research collaboration in comparative social research, fosters research networks and organizes symposia on relevant topics of social science research.

What is provided?

• On-site access to resources in comparative social research (data, including data with restricted access, library, software)
• Methodological and substantive advice on research topic
• Practical and logistic support, partly financial support

For more information on application procedure and on EUROLAB please visit: www.gesis.org/en/institute/competence-centers/european-data-laboratory.

Apel pentru lucrări revista Sociologie Românească, numărul 3/2012

"Dimitrie Gusti şi Petre Andrei în gândirea social-politică românească"

Coordonator: Sebastian Năstuță, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi.

Evoluția sociologiei româneşti este intrinsec legată de personalitatea lui Dimitrie Gusti. Activitatea sa la Universitatea din Iaşi (1910 - 1920), la Universitatea din Bucureşti (1920 - 1947) sau la Institutul Social Român şi forurile de dezbatere ştiințifică pe care le-a inițiat în cele două centre universitare  au pus bazele sociologiei academice româneşti.

Considerați alături de Dimitrie Gusti drept cele mai reprezentative figuri ale sociologiei interbelice, Petre Andrei, Henri H. Stahl şi Traian Herseni au fost studenți, doctoranzi şi colaboratori apropiați ai acestuia. Spre deosebire de Stahl sau Herseni, care vor rămâne adepții sociologiei militans promovate de Gusti, Petre Andrei este mai degrabă un adept al sociologiei cogitans, despărțindu-se teoretic de Dimitrie Gusti şi fiind în anumite momente chiar un critic al monografismului şcolii gustiene. Acesta este motivul principal pentru care propunem o abordare paralelă a activității celor doi sociologi români.

Numărul special al revistei Sociologie Românească (3/2012) dedicat celor două personalități va găzdui lucrări care doresc să contribuie la clarificarea unor aspecte precum: asemănările şi deosebirile dintre concepțiile sociologice ale celor doi, importanța şi impactul în domeniul ştiințelor sociale a sistemelor sociologice promovate de aceştia, impactul activității academice şi administrative a celor doi, influența contextului socio-cultural şi politic asupra activității şi operei lor etc. Invităm la această dezbatere sociologi, etnologi, politologi și istorici care să prezinte atât abordări comparative cât şi abordări focalizate pe activitatea fiecăruia dintre ei. 

Data limită pentru primirea articolelor: 15 Iunie 2012.

Va rugăm sa trimiteţi articolele in format Word, respectând instrucţiunile pentru autori găsite pe pagina web a revistei: www.arsociologie.ro/ro/sociologieromaneasca/instructiuni-autori, coordonatorului acestui număr: Sebastian Năstuță, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Apel pentru lucrări "Spațiul rural, între reconstrucție și dezvoltare"

Sociologie Românească, numărul 2/2012

Coordonator: Gheorghe Şişeştean, Universitatea din Oradea

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în jur de 45% din populaţia României locuiește în mediul rural. Chiar dacă în perioada post-comunistă multe comune au devenit oraşe, nu se poate ascunde deficitul pe care îl prezintă acestea față de mediul urban. Lucrările sociologice şi antropologice pe această temă, oricum insuficiente, sunt departe de a oferi o perspectivă coerentă asupra specificităţii ruralului şi posibilelor sale evoluţii.

Revenirea la mica proprietate ţărănească poate fi interpretată în logicile acţiunii sociale de reconstrucţie a ţărănimii? Care sunt dimensiunile unei asemenea reconstrucţii ale unui rural reţărănizat? Asistăm la apariția unui neorural, ca în Europa de Vest, care marchează de fapt «sfârşitul ţărănimii»? Cum se construieşte neoruralul? Ce ruralităţi vor dispărea și care sunt capabile de supravieţuire, adaptabilitate şi modernizare? Cum se articulează legislaţia UE şi caracteristicile actualei economii rurale bazate pe economia de subzistenţă? Care sunt dimensiunile economice importante configurate în prezent în rural? Mai poate fi gândit satul din perspectiva unei culturi specifice? Cultura tradiţională mai este de actualitate sau a rămas doar o construcţie teoretică încărcată de nostalgie? Sociabilitatea rurală, atât de invocată, ca o caracteristică a ruralităţii ţărăneşti, mai este de actualitate? Individualismul sau asociativitatea sunt dominante acum în satele româneşti?

Sunt doar câteva dintre posibilele întrebări dintr-o posibilă dezbatere privind ruralul actual românesc. Numărul special al revistei Sociologie Românească (2/2012) va găzdui lucrări care doresc să contribuie la clarificarea acestor aspecte, construind perspective explicative și conturând tendinţe. Invităm la această dezbatere sociologi, antropologi și istorici care să prezinte atât abordări calitativiste cât şi cantitativiste, atât sincronice cât şi diacronice.

Data limită pentru primirea articolelor: 10 aprilie 2012.

Vă rugăm sa trimiteţi articolele in format Word, respectând instrucţiunile pentru autori găsite pe pagina web a revistei: www.arsociologie.ro/ro/sociologieromaneasca/instructiuni-autori, coordonatorului acestui număr: Gheorghe Şişeştean, Universitatea din Oradea, email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Numărul 1 pe 2011 al revistei Sociologie Românească a apărut la Editura Institutului European. Puteţi citi sumarul şi rezumatele în secţiunea revistei.

Coordonator prof. univ. dr. Cătălin Zamfir

Publicaţiile sociologice româneşti circulă cu foarte mare greutate. Asociaţia Română de Sociologie şi Institutul de Cercetare a Calităţii vieţii lansează în acest context Biblioteca Virtuală de Sociologie.
Biblioteca virtuală de sociologie îşi propune să publice în format electronic cărţile şi studiile de sociologie românească.
Vor fi incluse cărţile şi studiile cu acordul/propunerea autorilor.
Autorul îşi asumă responsabilitatea şi acordul editurii de difuzare a publicaţiilor.
În momentul actual sunt încă puţine cărţi şi studii.
Rugăm colegii interesaţi să ne trimită textele pe care doresc să le includă în Biblioteca Virtuală de Sociologie folosind adresele.
Adriana Romaş: email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Luminiţa Ionescu: email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Biblioteca Virtuală de Sociologie poate fi accesată pe site-urile: ICCV, Asociaţia Română de Sociologie sau Revista Inovaţia Socială.

Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 cuprinde date şi concluzii de cercetare pentru toate domeniile esențiale ale calității vieții: condițiile de viață, învățământul, sănătatea, ocuparea, familia, mediul social şi şansele de acces social, mediul politic, condițiile comunitare, starea de spirit a populației şi preocupările de timp liber. Obiectivul acestei lucrări este de a crea o imagine cât mai completă asupra modului în care populația României se raportează la diferitele componente ale calității vieții.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții a realizat cercetarea Calitatea vieții 2010 folosind un eşantion reprezentativ la nivel național de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s‐a desfăşurat în perioada 25 iunie‐10 iulie 2010 în 78 de localități şi 127 puncte de eşantionare. Eşantionarea utilizată este probabilistă, multistadială, eşantionul fiind extras din listele electorale. Eroarea de eşantionare este de ±3%.

Cercetarea Diagnoza calității vieții s‐a realizat anual în perioada 19901‐1999 şi în anii 2003, 2006, 2010, fiind finanțată prin programul de cercetare al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Analizele sunt realizate pe baza datelor provenite din cercetarea Calitatea Vieții 2010. Pentru a urmări evoluția în timp a valorilor înregistrate de indicatorii calității vieții, sunt prezentate, acolo unde a fost posibil şi datele pentru anii 19902, 1999 şi 2006. Anul 1990 a fost inclus ca referință şi ca punct de pornire pentru procesul de transformare post comunistă. Anul 1999 a reprezentat unul dintre cei mai dificili ani ai tranziției, în care valorile înregistrate de majoritatea indicatorilor calității vieții au avut valorile cele mai scăzute. Anul 2006 este cel pentru care s‐au cules date cel mai recent înainte de 2010 şi, în acelaşi timp, în istoria tranziției, a reprezentat o etapă de creştere economică şi stabilitate socială.

Rezultatele cercetării în anul 2010 demonstrează o nouă deteriorare a calității vieții la mulți dintre indicatorii analizați, uneori cu revenire la nivelul anului 1999 şi chiar sub valorile acestuia. Elementele de suport pentru populație, indicatori cu valori pozitive mari (variantele favorabile de răspuns întrunesc peste 50% din totalul eşantionului), sunt puține: familia, locuința, relațiile cu vecinii. Elementele cele mai critice ale calității vieții sunt temerile de impozite şi de creşterea prețurilor, veniturile insuficiente, accesibilitatea scăzută a locurilor de muncă.

Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 poate fi descărcată de aici.