Ştiri

În urmă cu câțiva ani, Adunarea Generală a ONU a decis ca 20 martie să fie un moment de sărbătoare. Sărbătorim atunci Ziua Mondială a Fericirii. Institutul de Cercetare a Calității Vieții celebrează cu această ocazie, propunând o serie de postări despre sărăcie și bunăstare subiectivă, semnate de cercetători ai Institutului.

Indicatori subiectivi de satisfacție cu viața și posibilități de măsurare a fericirii

Elena Zamfir

Multiplu  determinată și multiplu condiționată, calitatea vieții se referă la  starea reală (condiții exterioare proprii societății și mediului natural-ecologic ) raportată la nevoi, asteptări, aspirații ale omului. Prin aceasta, calitatea vieții implică o structură, prin excelență, evaluativă. Definițiile curente ale calității  vieții au încercat pe rând să lămurească specificul relațional al conceptului prin accentuarea semnificației pe care o capătă în această relație, omul și  condița umană. (Citește mai departe…)

Cât de fericiți sunt românii?

Bogdan Voicu

De 3-4 decenii se vorbește din ce în ce mai mult despre bunăstarea subiectivă ca despre una dintre țintele esențiale ale modului de organizare a societății. Aceasta presupune un mix în care oamenii se autodefinesc drept fericiți, satisfăcuți cu viața (sau față de viață, conform unei dileme reieșită dintr-o conversație recentă pe Facebook). Ținta cu pricina este azi preluată ca atare de către state și entități transnaționale ca element central al obiectivelor lor. (Citește mai departe…)

Ne putem găsi fericirea în muncă?

Ana Maria Preoteasa

În decursul timpului modul societățile s-au raportat la ideea de muncă s-a modificat continuu. În Grecia antică munca era pentru sclavi iar cetățenii își permiteau „să lenevească„. În perioada comunistă munca, valoare supremă a societății, a devenit obligatorie pentru toți iar clasa proletară era conducătoare. În perioada de după 1989 lucrurile s-au schimbat. Transformările din perioada tranziției către economia de piață au făcut ca piața muncii să se recontureze fiind caracterizată de locuri de muncă prost plătite, adesea cu contracte nesigure sau chiar fără contract. (Citește mai departe…)

Migrație internațională și satisfacția cu viața

Bogdan Voicu

Într-un articol din urmă cu trei ani, am arătat împreună cu Marian Vasile cum culturile satisfacției cu viața se conservă (și) în urma migrației. Cu alte cuvinte, dacă te naști într-o cultură a satisfacției mai reduse cu viața și internalizezi valorile acesteia, iar mai apoi migrezi undeva unde oamenii sunt mai fericiți, vei tinde să fii mai nefericit decât media celor asemănători ție. Reproduci astfel pattern-urile de a fi satisfăcut cu viața din țara de origine. (Citește mai departe…)

Discursul „despre fericire” în media românească

Mona Simu

Pe scurt si foarte direct in loc de introducere, discursul `despre fericire` in media romaneasca.…nu prea exista. El de fapt lipseste `cu desavarsire` inainte de The International Day of Happiness ce se sarbatoreste pe 20 martie in fiecare an in tarile ONU. Exact asa cum cele doua timide zile din luna martie legate de doua `contexte` placute si vesele – ziua de 1 Martie si ziua de 8 Martie (Ziua Femeii), sunt marcate in ziare prin cateva articole in interiorul ziarelor si cateva cuvinte mai frumoase – `martisor (evident!), primavaramamasotiesarbatoare etc. – si despre ziua internationala a fericirii se va scrie, probabil, exact in ziua de 20 martie 2017 (asa s-a intamplat anii anteriori). (Citește mai departe…)

Cât de fericiți sunt copiii din România?

Cosmina Elena Pop

Ca membri ai societății sau ca părinți, ne dorim să creștem copii fericiți. Totuși, cunoaștem destul de puțin despre nivelul de satisfacție sau de fericire, despre evaluările diferitelor domenii ale vieții copiilor, adică despre bunăstarea lor subiectivă. Studiile care vizează aceste aspecte sunt puține și la început de drum atât la noi în țară, cât și la nivel internațional. (Citește mai departe…)

În cadrul proiectului „Sociologie românească 1900-2015. O istorie socială” derulat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și coordonat de prof.univ.dr. Cătălin Zamfir au fost actualizate informațiile bibliografice despre cărțile, studiile și articolele publicate în perioada 2011-2015. Bazele de date conțin informații despre 5.477 de cărți și 24.018 de studii și articole publicate în domeniul sociologiei în perioada 1900-2015. Acestea sunt disponibile pentru descărcare gratuită pe site-ul Bibliotecii Virtuale de Sociologie la următoarele adrese: cărți, studii. Deoarece procesul de actualizare și corectare a eventualelor erori este continuu, echipa de proiect așteaptă completările și observațiile dvs. Pentru informații suplimentare vă rugăm să scrieți pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Academia Română a decernat,  vineri, 18 decembrie 2015, în sesiune solemnă, Premiile Academiei Române pentru anul 2013. Ceremonia a avut loc în Aula Academiei Române, cu participarea Adunării Generale. Diplomele au fost  înmânate de acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului.

Premiul ”Dimitrie Gusti”, acordat de Academia Română la Secțiunea ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI SOCIOLOGIE i-a fost conferit dnei Simona Maria Stănescu, cercetător științific II în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) - Academia Română, pentru lucrarea „Statul bunăstării între supraviețuire, reformă și integrare europeană”.

Dezvoltarea statului bunăstării românesc a fost influențată de o serie de factori exogeni și endogeni. Lucrarea nu își propune nici identificarea și nici analiza lor exhaustivă. Din ansamblul factorilor exogeni a fost selectat de către autoare procesul globalizării și procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană. 

Cu referire la globalizare, prima ipoteză de cercetare construită pe axa „de jos în sus” este aceea că programele statului bunăstării românesc tind să fie reduse la minim. A doua ipoteză de cercetare construită pe baza tezei convergenței programelor de bunăstare este aceea că impactul factorilor exogeni statului bunăstării, în special procesul globalizării și criza economico-financiară conduc la identificarea unor soluții comune în furnizarea bunăstării. 

Din punct de vedere al procesului de aderare la UE, principala ipoteză de cercetare este aceea că responsabilitățile asumate de România în cadrul procesului de negociere - mai exact adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul social - au determinat modificări la nivelul configurației politicii sociale, preponderent la nivelul construcției instituționale și a cadrului legislativ.

Bilanțul general al anului 2013 se concretizează în 68 de premii, acordate de Academia Română unui număr de 145 de laureați, pentru opere individuale sau colective sau pentru întreaga creație.

Lista completă a premiilor Academiei pentru anul 2013 poate fi consultată la adresa: www.academiaromana.ro/premiileAR/liste/2013.pdf

Calitatea vieții: o provocare pentru politicile sociale.
Aniversarea a 25 de ani de existență a Institutului de Cercetare a Calității Vieții
Conferința Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română.
București, 23-25 Aprilie 2015

În ultimii cincizeci de ani, Calitatea Vieții a devenit un concept cheie, fiind țelul cel mai important care poate fi urmărit de indivizi. Procesul a început în democrațiile mai avansate prin înlocuirea averii materiale ca țel ultim și prin plasarea pe primul loc în agenda de discuții publice a unor noi provocări pentru ordinea socială și în special pentru politicile sociale. În ultimii douăzeci și cinci de ani, societățile foste-comuniste din lume au început de asemenea, dar în măsură diferită, să trăiască această schimbare. Statutul acestor țări a fost etichetat ca fiind „cu dublu risc”, pentru a reflecta faptul că pe de o parte au loc schimbările obișnuite contemporaneității și pe de altă parte se evidențiază procese înghețate în timp, de regimurile comuniste.
La aniversarea a douăzeci și cinci de ani, Institutul de Cercetare a Calității Vieții găzduiește o conferință care își propune să fie un reper pentru tema calității vieții ca provocare pentru politicile sociale. Conferința va include sesiuni plenare cu discursuri cheie, sesiuni tematice cu prezentări și mese rotunde. Vorbitorii cheie din cadrul sesiunilor plenare vor fi Filomena Maggino, Christian Suter, Ruut Veenhoven și Claire Wallace.
De asemenea, invităm propuneri de prezentări individuale sau cu mai mulți autori pentru sesiunile tematice. Persoanele interesate pot trimite propunerea de prezentare online, pentru sesiunile de pe site-ul conferinței, înainte de 21 ianuarie 2015. Propunerile acceptate vor fi anunțate pe 6 Februarie 2015.
Vă așteptăm cu căldură în București, în luna Aprilie!

Informații importante.Tipul prezentării: articol, articol distribuit, poster.

Rezumate. Un rezumat de 250-300 cuvinte va fi trimis utilizând site-ul conferinței. Autorul sau autorii trebuie să specifice secțiunea la care trimit rezumatul și tipul prezentării pe care îl preferă. În cazul în care autorul sau autorii nu pot decide asupra unei secțiuni, pot alege opțiunea „Indecis” și propunerea va fi direcționată către secțiunea potrivită sau către secțiunea specială ce va cuprinde contribuții din domenii diverse. Rezumatele vor fi incluse în cartea cu rezumate ce va fi distribuită în format .pdf.

Evaluarea și acceptarea rezumatelor. Coordonatorii fiecărei secțiuni vor evalua rezumatele și vor decide asupra acceptării acestuia.

Secțiuni. O secțiune poate avea una, două sau trei sesiuni, în funcție de numărul de prezentări acceptate (minim trei și maxim 5 pe sesiune).

Limba de comunicare. Majoritatea secțiunilor sunt în limba Engleză și câteva sunt în limba Română. Rezumatele trebuie să respecte limba de comunicare a secțiunii la care participă. Dacă se dorește trimiterea rezumatului într-o altă limbă decât cea anunțată pentru secțiunea aferentă, vă rugăm să contactați coordonatorii secțiunii înaintea trimiterii pentru a vedea dacă acest lucru este posibil.

Taxa de înscriere. Taxa de înscriere este 200 lei (45 EURO) dacă se plătește înainte de 5 martie și 300 lei (66 EURO) dacă se plătește între 5 martie și 1 aprilie 2015. Studenții doctoranzi primesc o reducere de 50% din taxa de înscriere, în funcție de termenul la care plătesc (respectiv 100 sau 150 lei). Taxa trebuie achitată după ce propunerea a fost acceptată. Propunerile pentru care taxa nu a fost achitată înainte de termen, nu vor putea fi prezentate la conferință. Taxa acoperă mapa conferinței, ecusonul, pauzele de cafea și de prânz.

Număr de prezentări. Un singur autor poate trimite maxim două rezumate. Pentru fiecare prezentare acceptată trebuie să existe cel puțin o taxă de înscriere achitată, de persoană.

Cazare și transport. Detalii practice vor fi incluse pe site în timp util, pentru a vă ajuta să ajungeți în București. Din nefericire, nu putem oferi granturi pentru transport.

COMUNICAT DE PRESĂ
Proiect 141086 „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale” – reţea de cercetători autonomi de elită

 

iccv conf presa-1Pe data de 27 iunie 2014, la sediul ICCV din Calea 13 Septembrie, nr.13, Bucureşti, a avut loc conferinţa - organizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română în calitate de beneficiar, împreună cu partenerii săi: Institutul de Sociologie şi Institutul de Economie Naţională ale Academiei Române, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” - dedicată lansării proiectului POSDRU/159/1.5/S/141086, cu titlul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale”.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni! Axa prioritară: nr.1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”; Domeniul Major de Intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”.

Cătălin Zamfir şi Elena Zamfir completează seria decernărilor titlului de Doctor Honoris Causa cu distincția care le-a fost acordată de Universitatea „Constantin Brâncuşi”

honoris zamfirUniversitatea „Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu Jiu a acordat vineri, 6 iunie, titlul de Doctor Honoris Causa reputaţilor cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, Cătălin Zamfir şi Elena Zamfir. În acest context, Senatul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu a avut deosebita onoare de a acorda cea mai înaltă distincţie, recunoscând, astfel, remarcabilele contribuţii ale celor două personalități la dezvoltarea sociologiei în spaţiul românesc şi întreaga activitate prodigioasă a celor doi profesori universitari. Această distincție se adaugă altor numeroase premii naționale și internaționale și completează o deosebită serie a decernării titlului de Doctor Honoris Causa.

Domnul Profesor Universitar Doctor Cătălin Zamfir,membru corespondent al Academiei Române, este Doctor Honoris Causa al patru universități: Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Oradea, Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Universitatea din Craiova, iar acum și al Universității „Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu Jiu.

Doamna Profesor Universitar Doctor Elena Zamfir este Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, Universității de Vest Timişoara, Universității Andrei Şaguna Constanţa, Universității de Stat Craiova și a primit Medalia de aur şi Certificatul Senatului din partea Universității Petroşani și Universității „Vasile Goldiş” Arad.

Metodologie privind organizarea si desfășurarea concursului de selecție la studii de doctorat si postdoctorat in cadrul proiectului ID 141086 „Pluri si interdisciplinaritate in programe doctorale si post-doctorale”

Organizarea si desfășurarea concursului de selecție la studii de doctorat si postdoctorat in cadrul proiectului POSDRU ID-141086 „Pluri- si interdisciplinaritate in programe doctorale si post-doctorale” au la baza prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare si Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind Codul studiilor universitare de doctorat si cu prevederile POSDRU si asumate in contractul de finanțare.
1) În acest program, cu deschidere pluri-disciplinara, se pot înscrie candidați din toate domeniile universitare, cu proiecte doctorale / post-doctorale care sa includă o componenta sociala.
2) Numărul de burse doctorale este de 105 (1800 RON/luna), iar cele post-doctorale de 40 (3700 RON/luna). Bursele se vor acorda 16 luni, începând cu iunie 2014. Proiectul prevede si acordarea de pana la 30 premii.
3) ICCV, in calitate de beneficiar, coordonează întregul concurs de selecție.

...

(Metodologia poate fi consultată descărcând fișierul Acrobat Reader (.pdf) de aici).

Anunț concurs pentru acordarea burselor doctorale si postdoctorale in cadrul proiectului ID 141086 „Pluri si interdisciplinaritate in programe doctorale si post-doctorale”

Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, în calitate de coordonator, împreună cu Institutul de Sociologie și Institutul de Economie Națională ale Academiei Române, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, în calitate de parteneri în cadrul proiectului ID 141086 ”Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și post-doctorale”, anunță deschiderea înscrierilor pentru participarea la concurs în vederea acordării de burse doctorale și postdoctorale.

Obiectivul programului este formarea de cercetători de elită, capabili să promoveze idei inovative; să promoveze colaborarea între specialiști din toate domeniile de cercetare, precum sociologie, economie, sport, comunicare, politologie, antropologie, psihologie, istorie, drept, geografie, artă, teologie etc. Obiectivul proiectului este promovarea pluridisciplinarității și colaborarea între domenii. Pentru aceasta vom aprecia lucrările de doctorat/ post-doctorale care conțin o deschidere spre social.

Programul scoate la concurs 105 burse doctorale acordate pe 16 luni (1800 Ron lunar) și 40 burse postdoctorale (3700 Ron lunar). La finalul proiectului vor fi acordate premii pentru lucrări științifice de valoare deosebită (până la 30 premii).

Înscrierile la concurs se vor face până la data de 15 mai 2014, la sediul instituției ICCV, CASA ACADEMIEI, str. 13 Septembrie nr. 13, secretariat.

Selecția bursierilor doctoranzi se realizează în urma unui concurs pe bază de dosar. Selecția bursierilor la programul post-doctoral se va face pe baza dosarului și în urma unui interviu prin care candidatul își susține/prezintă proiectul de cercetare în fața unei Comisii științifice interdisciplinare, la o dată care se va anunța la încheierea perioadei de depunere a dosarelor pentru concurs.

Rezultatele concursului se vor anunța (pe site-ul proiectului, precum și pe siturile ICCV și ale instituțiilor partenere) până la data de 25 mai 2014. 

Bursele vor fi acordate în conformitate cu prevederile POSDRU și asumate în contractul de finanțare. Eventualele contestații se depun în termen de 48 ore de la data afișării rezultatelor, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Soluționarea contestațiilor se va face conform Regulamentului programului doctoral de către o comisie de specialitate formată din conducători de doctorat.  

Condițiile de înscriere si alte informații esențiale pot fi găsite pe site-ul ICCV.

 

Subcategorii